Politici Regionale de Sănătate Publică

Sistemul de sănătate din România se află în plin proces de transformare. La momentul actual, politicile de sănătate publică sunt create, decise, dezvoltate, implementate şi evaluate numai la nivel central, de Ministerul Sănătăţii. Acum câţiva ani însă, sistemul de sănătate publică a început un proces de descentralizare, creându-se autorităţi de sănătate publică ce au fost puse în subordinea consiliilor locale. Dar în procesul elaborării şi implementării politicilor de sănătate publică, nivelul regional este ignorat, iar nivelul local nu face decât să aplice şi să implementeze ce este decis la nivel central. Procesul de transformare tinde să se dezvolte şi mai mult, mergând până la regionalizare, ceea ce implică şi o "regionalizare" a politicilor de sănătate publică, mai precis crearea şi implementarea acestora la nivel regional.

Ce sunt Politicile Regionale de Sănătate Publică?
Cel mai bine putem să înţelegem această sintagmă prin clarificarea termenilor-concepte care o compun, respectiv Politică publică, Sănătate Publică şi nivel Regional. Astfel:

  • Sănătatea Publică este definită ca ştiinţa prevenirii îmbolnăvirilor, creşterii duratei de viaţă şi promovării unui stil de viaţă mai sănătos, prin eforturile organizate ale societăţii. Sănătatea Publică este orientată spre populaţie, fiind strâns legată de conceptele medicinei preventive şi implică mobilizarea de resurse locale, regionale, naţionale şi internaţionale, în scopul protejării cetăţenilor de ameninţările la adresa sănătăţii
  • Politica Publică este în general definită ca acţiunea întreprinsă de o autoritate publică pentru soluţionarea anumitor probleme şi chestiuni de ordin public. Mai exact, politicile publice reprezintă încercări ale autorităţilor publice, prin intermediul unui program de acţiune coordonat, de a modifica mediul economic, social, cultural, politic etc. al actorilor sociali
  • Regional presupune ceva ce este caracteristic unei regiuni, iar când vorbim de nivelul regional, ne referim la ceea ce se întâmplă la nivel de regiune (teritoriu de proporții mari, care are anumite caracteristici specifice). O politică regională / la nivel regional se aplică la nivel de regiune şi acordă o atenţie sporită caracteristicilor specifice regiunii respecive şi trebuie să ţină seama de nevoile şi resursele proprii ale acesteia.

Acum, dacă tragem linie sub cele 3 elemente componente, am putea să creăm următoarea definiţie pentru Politică Regională de Sănătate Publică => o acţiune întreprinsă de o autoritate publică regională în scopul prevenirii îmbolnăvirilor, creşterii duratei de viaţă şi promovării unui stil de viaţă mai sănătos, pentru protejarea populaţiei din regiunea pe care o are în subordine de ameninţările la adresa sănătăţii.

De ce Politici Regionale de Sănătate Publică?
Descentralizarea, parte importantă din regionalizare, este văzută deseori ca o manieră eficace pentru îmbunătăţirea procesului de guvernare şi a sistemului administraţiei publice. Motivul este simplu: se consideră că entităţile mai mici, corespunzător organizate şi conduse, sunt cu siguranţă mai active, mai responsabile şi mai eficiente decât cele mari. În afară de acest motiv pertinent, trebuie să ţinem cont şi de faptul că autorităţile publice locale / regionale sunt mai aproape de populaţie şi pot astfel înţelege mai bine nevoile de bază ale comunităţilor lor.

În multe state europene, datorită regionalizării şi descentralizării, politicile de sănătate publică sunt create şi implementate la nivel regional şi local, nivelul central având destul de puţine atribuţii. În România există opt regiuni de dezvoltare, înfiinţate pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, dar acestea nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi cele locale. Prin urmare, politicile de sănătate publică din România continuă să fie create, decise, dezvoltate, implementate şi evaluate numai la nivel central, nivelul regional neexistând.

Pe de altă parte, situaţia actuală din ţară deţine premisele schimbării şi regionalizării în sensul propriu al cuvântului, adică de înfiinţare a unor regiuni – unităţi administrativ-teritoriale şi transferare de atribuţii de la centru la nivelul acestor regiuni. Acest lucru creează, în cazul elaborării politicilor de sănătate publică, posibilitatea pentru specialiştii de sănătate publică şi decidenţii de la nivel regional de a crea şi implementa politici de sănătate publică la nivel regional.

Dezvoltarea unei politici regionale eficiente de sănătate publică este un proces dificil şi complex, dar oferă oportunităţi clare: de a exploata mai bine resursele de care dispune regiunea şi oportunitatea pentru decidenţii de la nivel regional să-şi pună în practică propria creativitate şi ideologie, să inoveze, să acumuleze responsabilităţi şi să se autonomizeze, toate acestea în scopul protejării populaţiei (din regiunea în care se aplică politica) de ameninţările la adresa sănătăţii.

Din aceste motive, este important ca experţii români care lucrează în instituţii publice cu legătură directă sau indirectă cu gestionarea sănătăţii publice să înţeleagă şi să înveţe modalităţile de identificare a problemelor de sănătate la nivel de comunitate şi să sporească eficienţa în cheltuirea banilor publici şi în obţinerea de rezultate pozitive în sănătate.

Proiectul PHPRO propune o alternativă valoroasă pentru o mai bună înţelegere a domeniului gestionării politicilor publice, prin cele mai importante rezultate ale sale, cursurile de formare profesională în acest domeniu şi manualul de pregătire. Astfel, mecanismele pe care le-am folosit pentru crearea materialelor de curs pornesc de la cercetarea şi examinarea de modele teoretice, documente şi materiale relevante despre procesul de creare, dezvoltare şi implementare a politicilor de sănătate publică din mai multe ţări, continuând cu analizarea rapoartelor de ţară şi a informaţiilor despre politicile de sănătate publică din Germania, Italia şi Spania, produse de echipa de proiect în urma vizitelor de studiu în cele trei ţări, descrierea mecanismelor de dezvoltare şi implementare a politicilor de sănătate publică din aceste trei ţări europene, evaluarea a 6 exemple de politici de sănătate publică din aceleaşi ţări şi transpunerea lor şi într-un studiu de caz, şi finalizându-se cu realizarea manualului pentru curs, "Ghid pentru elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor de sănătate publică la nivel naţional, regional şi local".